Autor: Ester Wojcicki
Scris impreuna cu Michael Levine, Director Executiv al Centrului Joan Ganz Cooney la Workshopul Sesame.

America sarbatoreste.

Patru iulie este o perioada pentru parade, petreceri, gratare, artificii – cu siguranta avem multe lucruri pentru care trebuie sa fim recunoscatori aici, in America, cea mai inovatoare tara de pe pamant.

Dar o parte a vietii americane care este in mod consistent rezistenta la inovatie este sistemul nostru educational. De ziua de nastere a natiunii noastre – un prilej de celebrare a indraznelii, a independentei, a curajului si abilitatilor de inovatie ale fondatorilor nostri – suntem cu tristete improscati cu noroi.

Poate ca cel mai graitor este faptul ca nici macar nu ne putem invata copiii sa citeasca bine si sa inteleaga problemele complexe ale generatiei noastre, pe care aceasta nu a reusit sa le abordeze totalmente! Milioane de copii citesc sub nivelul clasei a patra, o masura cheie pentru reusita scolara. De ce ar trebui sa ne pese noua cat de bine stiu copiii sa citeasca in clasa a patra?

Pentru ca acei copii care sunt sub nivelul clasei pana la varsta de zece ani au tendinta sa stagneze si in cele din urma sa abandoneze in timpul liceului. Psihologul in educatie Jeanne Chall, de la Harvard, a dat acestui fenomen o denumire devenita celebra: “criza cititului din clasa a patra”, prin care copiii nu pot face trecerea de la a invata sa citeasca la “a citi pentru a invata”, care le impiedica invatarea pentru toate celelalte materii. Comparatii internationale arata ca, din cauza acestor esecuri de alfabetizare, America pierde intrecerea globala cu privire la stiinta si matematica, domenii centrale pentru locurile de munca cu calificare din secolul al XXI-lea. 

In timp ce politicile nationale precum "Niciun copil lasat in urma" au accentuat puternic nevoia de a preda abilitati esentiale de citire precum decodarea si constientizarea fonematica in clasele primare, mult prea multi elevi se lovesc de un zid in clasa a patra si, pana ajung la liceu, mai mult de 7.000 de elevi pe saptamana se retrag, o criza nationala care ne costa miliarde de dolari in salarii pierdute, potrivit Aliantei pentru Excelenta in Educatie din Washington, DC.

Au trecut 25 de ani de la studiul emblematic intitulat "O Natiune in Pericol" si am cheltuit miliarde de dolari incercand sa imbunatatim cunostintele de baza ale copiilor. Din pacate, abordarea actuala pentru rezolvarea crizei alfabetizarii este blocata intr-o curba temporala, este aproape total scoasa din consumul de media digitale care ii tine departe pe copii de scoala. Daca sistemul educational american nu isi schimba repede cursul pentru a integra alfabetizarea si cultura digitala in paradigma educationala actuala, castigurile din realizarile academice vor continua sa stagneze. 

Pentru a corecta problemele legate de citire, trebuie sa ne asiguram ca acesti copii au fost expusi unui registru larg de vocabular, cu idei si  cuvinte complexe pana la varsta de cinci ani. Copiilor carora li se citeste frecvent sau care au un dialog regulat cu parintii sau cu membrii familiei sunt expusi unei varietati largi de experiente care ii pregatesc pentru scoala. Din pacate, in zilele noastre multi copii cu venituri mici nu isi permit acest lux. Ei au parinti someri si conditii dificile de trai, iar scolile au dat gres in alfabetizarea lor de la varste fragede intr-o maniera care sa compenseze lipsa acestor aptitudini. 

Aici isi pot aduce contributia intr-un mod vital media digitale.

Jocurile video educationale, simularile, intrumentele de modelare, dispozitivele manuite si uneltele de productie media le pot permite elevilor sa vada cat de complexe sunt limbajul si alte sisteme de simboluri din lumea aceasta. Media digitale au potentialul de a creste vocabularul “livresc” si conceptele atasate unor asemenea cuvinte, pentru copiii ale caror familii nu sunt in masura sa faca acest lucru. 

In sala de clasa, media digitale au si alte avantaje majore. Aceste media ii invata pe elevi sa stapaneasca productia de cunostinte, nu doar consumul de cunostinte. Copiii invata sa creeze videoclipuri, sa scrie bloguri, sa colaboreze online; si, de asemenea, sa invete sa se joace jocuri video, sa spuna povesti in mediul digital, fictiune, muzica, arta grafica, anime si multe altele. 

Procesul lor informal de invatare, colaborare si transformare a pasiunii in cunoastere este absolut necesar in scolile din ziua de astazi. In ciuda castigurilor apatice in domeniul lecturii, natiunea noastra nu a integrat in mod serios instrumentele digitale in practicile educationale noi din toate salile de clasa. Scolile inca mai dau gres in a-i invata pe viitorii profesori sa integreze media digitale in predare. Spre exemplu, cei mai multi profesori, cu experienta sau incepatori, nici macar nu au auzit vreodata de Resursele Deschise  pentru Educatie (RDE), care ofera sute de resurse online gratuite pentru profesori; nici de Creative Commons, un format de licente deschise care ii poate ajuta pe profesori sa imparta rezultatele muncii si sa colaboreze.  

Avem urmatoarele recomandari pentru creatorii de politici educationale, pentru liderii din afaceri si pentru practicieni, pe care sa le ia in considerare pentru a ajuta scolile sa fie mai eficiente. 

Sa infiinteze un grup de profesori “digitali”


Profesorii nu pot preda ceea ce nu cunosc. Cei mai multi practicieni nu au abilitatile sa integreze noile media in practici de educare. Un “Grup de Pofesori Digitali” ar trebui sa stabileasca sa lucreze in scolile primare cu cele mai mici performante pentru a-i instrui pe profesori sa-i ajute pe elevi sa invete sa citeasca prin transformarea informatiei, pentru a face descoperiri si pentru rezolvarea problemelor. 

Asigurarea stimulentelor pentru scoli ca sa-si reactualizeze curricula
Programele de instruire a profesorilor ar trebui sa fie modificate pentru ca toti profesorii incepatori sa invete cum sa foloseasca instrumente colaborative , unelte de productie video, instrumente de blogging, instrumente mobile si o varietate de programe comerciale si non-profit care tintesc clasele de elevi. In mod frecvent profesorii stiu cum sa foloseasca aceste instrumente la un nivel personal dar nu si in sala de clasa. 

Sa creeze evaluari alternative si sa includa in standarde invatarea bazata pe proiecte


In afara de masurarea aptitudinilor traditionale, evaluarile ar trebui sa masoare aptitudinile axate pe invatarea pe baza de proiect, aptitudini digitale, aptitudini de rezolvare a problemelor si aptitudini de colaborare. Evaluarile ghideaza curricula si astfel avem nevoie de noi evaluari care sa impinga spre o curricula de secol XXI. 

Sustinerea programelor de dupa scoala si crearea unui “Spatiu de relaxare digitala pentru copii” in fiecare comunitate


Copiii petrec deja aproximativ sapte ore si jumatate in fiecare zi consumand tot felul media, dar foarte putin din acest timp este petrecut pe media de buna calitate  sau pentru invatare intentionata, potrivit Fundatiei Familia Kaieser. Haideti sa construim modele nationale precum "Comunitatile de Scoli", "Cluburile de informatica", "Cluburile Tehnice" ale cluburilor de fete si baieti si "In cautarea informatiei", "Reteaua Digitala pentru Tineri" si "Scoala One" din Chicago si New York. Este timpul sa extindem ziua de invatare si sa cream un loc in fiecare comunitate, unde copiii pot castiga incredere in abilitatile lor de alfabetizare si interactivitate tehnologica.

Stabilirea unor modele de scoli digitale in fiecare stat


Cu foarte mare succes, micile scoli pilot inovative precum High Tech High, Green Dot si KIPP Academies au dovedit cum copiii pot invata aptitudini de alfabetizare esentiale incepand cu copilaria timpurie cu o curricula personalizata, tehnologii integrate si profesori priceputi. Fiecare stat ar trebui sa stabilieasca cel putin o scoala primara cu parteneriat digital ca model si ca demonstratie. Aceste scoli ar trebui sa fie laboratoare pentru testarea mai multor abordari digitale, pentru invatare si evaluare, precum si pentru testarea diferitelor cai de a strapunge barierele intre invatarea la scoala si in afara scolii. Aceste scoli ar putea deveni un punct central pentru dezvoltarea profesionala a profesorilor priceputi din punct de vedere digital. 

Modernizarea difuzarii publice


Initiativele de difuzare publica ar trebui sa avanseze in experimentare cu noi formate precum jocuri, lumi virtuale si comunitati de retele sociale care vor angaja copiii atat in capacitatea de alfabetizare, cat si in abilitati digitale. Companiile de educatie media ar trebui de asemenea sa puna la dispozitie productii finantate de public pentru educatori, la preturi mici sau gratuit, prin internet sau prin noi comunitati de practicieni.  

Acum o suta cincizeci de ani, Alexis de Tocqueville, un istoric francez, autor al “Democratia in America”, scria: “Ma tem ca oamenii ar putea atinge un punct in care vor privi fiecare noua teorie ca pe un pericol, fiecare inovatie ca pe un bucluc, fiecare avans social ca pe un prim pas spre revolutie si ca acestia ar putea refuza in mod absolut sa se miste in vreo directie”. 

Sa speram ca cei care creaza politici in SUA si profesorii nu vor refuza sa se miste si ca vor imbratisa curand potentiala putere revolutionara a instrumentelor care au definit prima decada a secolului al XXI-lea. Atunci vom avea motive sa sarbatorim cu adevarat. 

Traducere de Steluta Cristea, dupa articolul aparut in Huffington Post